Salutare,
După o scurtă pauză am revenit cu recomandările de resurse de învățare și în acest episod vorbim despre cum reușim să-i influențăm pe cei din jurul nostru, și cum putem să facem un pic mai bine în comunitățile din care facem parte.
Toate acestea pot fi citite în newsletterul nostru Learning Tip of The Week, la care vă invităm să vă abonați fie pe platforma LinkedIn, fie accesând pagina de mai jos:
#EvolveDaily by Autonom
Cum reușim să influențăm oamenii din jurul nostru? Câteva idei pregătite împreună cu Valeriu Nicolae, fondator al Asociației Casa Bună.
Suntem influențați de ceilalți din jurul nostru și acest lucru se vede în alegerile pe care le facem. Considerăm destul de ușor că influența este un proces logic dependent de ce ne place nouă sau ce nu ne place nouă. Însă nu este adevărat. În general majoritatea suntem foarte influențați de cei din jurul nostru și acest lucru se vede în alegerile pe care le facem. Dacă cineva are o mașină sau folosește un produs anume există o șansă mare să alegem și noi la fel. Altfel spus, cei din jurul nostru limitează sau ne potențează alegerile pe care le facem. Este interesant experimentul Capilano Suspension Bridge din Vancouver, Canada care a pus în evidență importanța contextului și a stării emoționale în percepția și interpretarea mediului înconjurător. Acesta a ilustrat că starea noastră emoțională poate afecta modul în care interpretăm și răspundem la stimulii din jurul nostru, inclusiv la obiecte și situații aparent neutre.
Suntem influențați de contextul în care ne aflăm. Mi-am petrecut foarte mult timpul în lumea musulmană și acolo am observat foarte ușor cum felul în care ne comportăm trebuie să țină cont de reguli aplicabile în fiecare context. Tindem să preluăm comportamentele grupurilor și a culturilor în care ne aflăm. Nevoia de apartenență și de conectare cu alți oameni similari nouă în gândire sau în atribute este cât se poată de naturală. Ce este însă fascinant este cum acestea se schimbă în funcție de context. Spre exemplu, în Statele Unite lucram împreună cu un grup de indieni care se purtau într-un anumit fel, dar atunci când au revenit în India lucrurile stăteau altfel.
Conformitatea este periculoasă pentru că la un moment dat se transformă într-o gândire de grup. Nouă ne place de noi, suntem îndrăgostiți de ideile noastre și nu mai avem capacitatea de a vedea altceva în afara ideilor noastre. Cu cât preluăm mai multe instinctiv, fără să mai gândim, nu mai vedem oportunitățile, nu mai putem gândi critic. Orientarea către social face ca gândirea critică să nu fie ceva natural , iar copierea comportamentelor ne influențează foarte mult. Cu cât ne place mai mult de colegi, cu atât mai mare este riscul. Iar aici avem nevoie de o educație de calitate pentru a putea gestiona acest lucru.
Lecturi recomandate de Valeriu: 50 de secrete ale artei persuasiunii. Cum îi convingem pe ceilalți că avem dreptate de Noah J. Goldstein, Steve J. Martin și Robert Cialdini, Pre-suasiune de Robert Cialdini, Stop Reading the News de Rolf Dobelli, Black box thinking de Matthew Syed și American Dervish, Ayad Akhtar.
Ce elemente ne fac să fim ascultați?
Expertiza, adică să fim buni la chestia despre care vorbim sau pe care o facem. Suntem ascultați mai ușor și pentru că efortul de a convinge este minim, eficiența este maximă.
Capacitatea oamenilor de a stabili relații. Prin relație înțelegem faptul că știm îndeajuns de multe despre cei cu care lucrăm și oamenii din jurul nostru ne caută companie. Există o relație împreună. Cu cât sunt mai multe și mai bune relațiile acestea, cu atât petrecem mai puțin timp în a convinge pe cineva. „Unitatea” reprezintă acel sentiment de solidaritate, generat de diferiți factori precum rudenia sau apartenența la același grup, care face oamenii mai ușor influențabili.
Partea de ierarhie. Cu cât suntem mai sus cu atât este mai simplu să fim ascultați. Credem că oamenii, cu cât sunt mai sus, știu să facă lucruri, au capacitatea de a recompensa sau pedepsi, au acces la informații la care ceilalți nu au.
Carisma, pe care nu avem cum să o învățăm, este și ea foarte importantă în atenția pe care ne-o oferă ceilalți.
#BineleEsteMolipsitor
Asociația Casa Bună a început prin a oferi sprijin educațional, iar în momentul de față reprezintă o comunitate de oameni buni construită în jurul nevoilor celor mai puțin norocoși. Are ca scop oferirea sprijinului educațional, vocațional, de sănătate și asigurarea unui trai decent copiilor și tinerilor care provin din comunități vulnerabile, atât din mediul urban cât și din mediul rural.
În prezent asociația sprijină în jur de 450 de copii, majoritatea cu vârste între 3 și 14 ani, care provin din familii care trăiesc la limita sărăciei extreme în ghetoul din Ferentari, Jilava dar și în satele din Argeș, comunele Nucșoara, Lerești și în ghetoul din Câmpulung.
Printre proiectele de bază ale asociației se numără Lecții la Casa Bună proiect de educație remedială la care participă peste 450 de copii. Cei de la Asociația Casa Bună visează tot felul de minunății prin care fac mai mult bine în jurul lor.
De data acesta au sădit un festival de muzică și fapte bune, Livada cu Stele și ne dau întâlnire între 1-3 septembrie, în Nucșoara, județul Argeș.
Pentru că a face bine este molipsitor haideți să aprindem dorințe și să ajutăm să se construiască Grădinița Bună pentru copiii din Ferentari!
Puteți achiziționa de la casa (bună) de bilete sau puteți dona aici.
#DozaDeLectură
Vă propunem o lectură fascinantă despre cele mai importante stimulente ale procesului de persuasiune, adică despre cum ar trebui să pregătim contextul pentru un moment și nu cuvintele. Pre-suasiune. O metodă revoluționară de a influența și de a convinge, scrisă de Robert Cialdini, arată modalitatea în care canalizarea iscusită a atenției duce la o pre-suasiune puternică și la obținerea unor rezultate pozitive.
Trebuie să avem grijă de context și la ce se întâmplă atunci când comunicăm, pentru că influențează răspunsul primit. Altfel spus, ceea ce facem înainte de a transmite un mesaj poate schimba semnificativ rezultatul comunicării, înclinarea balanței spre o decizie anume. Și la acest lucru se adaugă și asocierile pe care le avem deja formate între diferite concepte și evenimente. Atenția este limitată și am învățat să ne concentrăm de-a lungul timpului pe ce contează cu adevărat pentru noi: supraviețuire, hrană și pericole, iar în ciuda faptului că lucrurile care ne atrag atenția în ziua de astăzi sunt departe de-a fi vitale, instinctul acela de a le considera importante, a rămas.
Suntem mai deschiși cu oamenii care ne plac sau cu care găsim similarități. Astfel vom recepta un mesaj mai deschis și vom fi mai puțin sceptici cu aceia cu care reușim să creăm o conexiune: dacă ne place o celebritate va fi mai ușor să ne placă și anumite lucruri pe care aceasta le are, acesta fiind și unul din lucrurile care stă la baza reclamelor.
Autorul vorbește de șapte principii ale persuasiunii: reciprocitate, validare socială, consecvență, prietenie/simpatie, raritate/insuficiență, autoritate și unitatea/solidaritatea.
#ÎntrebăriCuSens
Care este cel mai bun lucru în care ești implicat acum?
#DeAscultat
Pentru inspirația din căști vă lăsăm un video al lui Robert Cialdini despre cum putem folosi tactici de pre-suasiune pentru a-i convinge pe alții, dar și pe noi înșine.
Pe data viitoare!
