In CV-ul lui scrie “sportiv de performanta”, dar, pentru el, sportul este mai mult decat o meserie. Dintr-o joaca de copil, sportul i-a devenit pasiune si scop in viata, chiar o parte din sine, iar performanta si competitivitatea ii definesc personalitatea. Doamnelor si domnilor, va invitam sa-l cunoasteti pe Ciprian Balanescu, multiplu campion la duatlon si triatlon, pe plan national si international.
A fost numit adesea, in gluma, “Speedy Gonzales”, ba chiar i se spune ca a venit pe lume in viteza. Dar cum a inceput cariera sa de sportiv de performanta?
Nascut in 1985, in Faget, judetul Timis, intr-o familie cu sase frati marcata de lipsuri materiale, Ciprian a crescut intr-o casa de copii. Fire sportiva, era mereu in miscare: „De mic copil mi-a placut sa alerg, sa ma joc in natura, sa merg pe bicicleta”. Inca de atunci ii placea competitia si incerca mereu sa se autodepaseasca. Fiecare antrenament era o competitie cu sine insusi si cu ceilalti; si la fel simte si acum.
Uneori, se simtea inferior celor din afara scolii si tocmai de aceea isi dorea si mai tare sa concureze cu sportivii “normali” (copiii neinstitutionalizati), din Liceul Sportiv. Era in clasa a patra cand a participat la prima competitie, ca reprezentant al Timisoarei la un concurs organizat de Fundatia Special Olympics in Bucuresti. S-a intors acasa invingator si a fost primit ca un campion, a inceput chiar sa primeasca mai multa mancare la cantina. Atunci a inteles ce poate realiza prin sport. Avea 10 ani… Au urmat si alte curse incununate cu succes – pe faze municipale si judetene, unde concura cu copii “normali”.
“Mi-am dat seama ca sportul mi se potriveste manusa”
Timpul a trecut, s-au implinit 19 ani de competitii, iar Ciprian a strans deja cativa saci cu diplome si medalii; nici el nu le stie exact numarul. Stie insa ca “nicio victorie nu e ca alta” si pe toate le pretuieste in egala masura. Dar nu vrea sa le tina doar pentru sine, ci isi doreste sa transmita si altora pasiunea pentru sport si dorinta de a face performanta. Din manunchiul bogat de medalii care ii atesta succesul, a si daruit cateva unor copii, castigatori in competitii organizate de Ciprian insusi: cateva medalii de locul I, care sa-i ambitioneze pe viitorii campioni sa-si urmeze visele si sa le insufle dorinta de a reusi. Fiindca – spune el – “cand faci ceva, trebuie sa tragi sa fii cel mai bun si sa-ti placa ce faci”.
Dar ce inseamna oare “sa fii cel mai bun”? Dincolo de cortina de lauri, stau mii de ore de antrenamente, o munca enorma, disciplina, deseori durere si multe sacrificii. Acum 15 ani, pe cand concura la una dintre cursele judetene, a suferit un accident grav la genunchi: avea ligamentele fisurate. A fost operat, iar medicii i-au zis ca nu va mai putea alerga. Avea 17 ani. Ciprian a refuzat insa sa accepte si a continuat antrenamentele, ba chiar a participat la competitii, in ciuda durerii si a interdictiilor medicale. Odinioara mijloc de transport intre casa, scoala si antrenament, bicicleta i-a devenit, alaturi de inot, mijloc de recuperare. Si totusi, pentru Ciprian, performanta abia urma sa inceapa.
“Cand am inceput triatlonul, eram un nimeni, dar am castigat cursa. Triatlonul m-a invatat sa cer mai mult de la viata si sa-mi urmez visele”
Inscrierea in prima cursa de triatlon i-a adus titlul de campion national la juniori, urmat de aceeasi performanta, dar la seniori. In 2002 intra in Clubul Steaua, unde a urmat stagiul militar-sportiv (“ma antrenam, dar am tras si cu arma”). Asa a inceput sa participe la campionate nationale de patinaj viteza, patinaj pe role si alergare montana, precum si la diferite competitii de triatlon, in Olanda, Portugalia, Germania, Franta, Spania, Grecia, Turcia, Ungaria, Bulgaria, Serbia, Slovacia, Croatia, Albania.
In 2009, s-a inscris pentru prima data la Maratonul Piatra Craiului – o cursa dificila, de 42 km, cu diferenta mare de nivel (se urca pana la 2150 m), termen-limita 4 ore si concurenta acerba: participa sute de sportivi, inclusiv straini. A pus pariu pe 3000 euro cu alt concurent ca va obtine locul I si a castigat (trecand linia de finish simultan cu un alt sportiv). Cu banii din pariu a mers la antrenament pentru triatlon in Spania, timp de 21 zile. Cativa ani mai tarziu, tot la Piatra Craiului lesina de trei ori pe timpul traseului din cauza efortului – una dintre cele doua curse in care a pierdut, de fiecare data din motive medicale. In rest, victoriile s-au tinut lant pentru Ciprian Balanescu:
- de 12 ori campionul Romaniei la duatlon;
- de 11 ori campionul Romaniei la triatlon si triatlon off-road;
- dublu campion balcanic la duatlon;
- dublu campion al Romaniei la Aquatlon (in 2014 si 2015);
- de curand s-a clasat pe locul al 9-lea la Campionatul European din Kalkar, Germania, si a devenit nr. 3 in Europa la Cross Duathlon.
Lista completa a reusitelor lui o gasiti aici. O panoplie impresionanta, din care am putea zice ca nu mai lipseste nimic. Dar Ciprian nu intentioneaza sa se opreasca aici: urmatorul sau obiectiv este sa se claseze in top 3 la Campionatul Mondial de Duathlon, care va avea loc pe 4 iunie a.c., la Avilés, Spania. “Obiectivul meu principal este sa fiu bun, sa fiu cel mai bun.[…] Sunt mandru ca sunt roman, sunt mandru sa reprezint Romania in lume.”
Dar care o fi fost cea mai dura competitie de pana acum? “Toate!”, ne raspunde Ciprian. Din totalul curselor, circa 70% sunt pregatitoare, iar 30% – cele mai dificile. Acorda insa seriozitate maxima fiecarei curse, isi analizeaza cu atentie concurenta inaintea oricarei competitii si nu subestimeaza pe nimeni fiindca el insusi i-a surprins, castigand, pe cei care l-ar fi putut subestima. Considera toate titlurile la fel de importante; cheia performantei sta in perseverenta – in antrenamente si in atitudine deopotriva: “Ma duc doar sa castig, de fiecare data”.
Secretul succesului? De fapt, sunt mai multe:
– alimentatia, hidratarea, odihna
Partea aparent simpla a “ecuatiei”, cele trei ingrediente contureaza un stil disciplinat de viata. Programul zilnic al lui Ciprian se imparte intre antrenamente, mese si orele de somn.
Alimentatia este foarte importanta: consuma multi carbohidrati, legume, fructe, suplimente alimentare si shake-uri nutritive, care ii asigura energia necesara pentru a da randamentul dorit la competitii. Incercam sa-l iscodim daca se mai abate de la rutina stricta si recunoaste deschis: “Ocazional pacatuiesc, dar in cantitati mici”.
– antrenamentele
Antrenamente dimineata si seara, adaptate in functie de perioada anului: 20 km/zi alergare, 50 de km/zi – bicicleta. Chiar daca acum procedeaza “ca la carte”, urmand recomandarile antrenorilor, rutina miscarii a deprins-o inca din copilarie, pe cand sportul insemna doar joaca: “Norocul meu, spre deosebire de copiii din orasele mari, a fost ca toata ziua ma zbenguiam, saream, alergam, ma jucam, ma antrenam la tot soiul de aparate. Acum, nu mai exista asa ceva”, spune cu regret Ciprian.
In timp, a participat la numeroase cantonamente, in diverse tari europene, a cunoscut sportivi straini si tine legatura cu multi dintre ei, fac schimb de idei, de experienta. Astfel, a constatat ca, peste hotare, antrenamentele sunt la un cu totul alt nivel: exista antrenori specializati pentru fiecare proba de triatlon (alergare, bicicleta, inot). Dintre acestea, inotul este cea mai dificila proba si, totodata, cea care poate influenta covarsitor rezultatul in competitii. Tocmai de aceea, in 2015, a decis sa se concentreze pe duatlon, fiindca rezultatele obtinute la inot nu erau suficient de bune ca la celelalte probe si ii compromiteau performantele generale.
La inceputul acestui an a participat la un stagiu de antrenament de doua luni in Portugalia. L-au incantat clima blanda, livezile de lamai si portocali, dar mai ales antrenamentul in echipa, alaturi de alti sportivi campioni: “Cand tintesti sus, trebuie sa fii cu cei mai buni”. Cantonamentul ii obliga pe toti sa tina ritmul, le sporeste competitivitatea, le imbunatateste starea psihica si asa cresc sansele de reusita.
– ambitia
Poate cel mai important ingredient, fara de care nimic nu ar fi fost posibil. Ce determina oare un copil sa stranga din dinti si sa lupte cu el, cu altii, cu destinul pana cand se vede campion? Si, mai mult, ce il convinge sa continue?
“Toata viata ma motiveaza, toate cele prin care am trecut. Ma gandesc unde am ajuns…” Dupa o scurta tacere, exclama singur razand: “Ce melodramatic suna!”. Si i se citeste in privirea senina si, totodata, darza ca a razbit intotdeauna greutatile vietii fara sa se planga, gasindu-si un aliat chiar in cel mai bun prieten: sportul.
– oamenii
Pe masura ce ne relateaza diverse intamplari din trecut, Ciprian isi aminteste cu emotie si recunostinta despre antrenorii care l-au sustinut: “Am avut parte de oameni buni, care m-au ajutat, m-au format”. Cel care a contribuit cel mai mult la ceea ce este astazi a fost dl. Nagy, cel care i-a fost nu doar profesor, ci si indrumator in viata: <Reusea sa scoata mereu si mai mult din mine. Imi spunea: „Tu esti cel mai bun, mai bun decat noi toti, dar nu stii asta inca”>. Ani mai tarziu, cand dl. Nagy era deja varstnic, pensionar, au reluat legatura si i-a fost alaturi la antrenamente si in timpul curselor de triatlon.
Si lista include multi alti sustinatori cunoscuti sau… necunoscuti: “Sunt oameni care ma sustin fara sa ma fi vazut vreodata”.
La randul sau, Ciprian ii sprijina pe altii, care ii impartasesc pasiunea pentru sport, in special copii: “Imi plac copiii. Vreau sa le transmit simplitatea lucrurilor care m-au format pe mine, ca sportiv si ca om.”
In ultima perioada a crescut simtitor numarul competitiilor sportive, iar de cativa ani exista si curse dedicate copiilor. Unele dintre acestea sunt organizate de Clubul Ride Competition, printre ai carui membri fondatori se numara si Ciprian. Spre deosebire insa de multitudinea de actiuni desfasurate, cel mai adesea, in marile orase, Ride Competition promoveaza miscarea in mediul rural, organizand competitii de mountain bike si duatlon pentru copii, cu participare gratuita pentru acestia si premii consistente (de exemplu, biciclete). Rezultatele de pana acum sunt incurajatoare: la cursele din Cornesti, jud. Timis (satul unde se afla familia adoptiva a lui Ciprian), participa si cate 200 de prichindei:
“Am vazut copii care aproape musca din ghidon de dorinta. Exista o mare pepiniera de talente la sate. Ca antrenor, sper sa duc copii la Olimpiada, dar copiii trebuie sa aiba si conditii de antrenament. […] Pentru viitorul apropiat, imi doresc nu doar sa obtin cât mai multe performante, ci si sa ajut la promovarea, in Romania, a triatlonului in randul copiilor si al tinerilor. […] Stiu ca triatlonul o sa aiba un viitor frumos in Romania.”
Toata vara, pana in septembrie, este plin sezon competitional. Suntem foarte mandri sa il putem sustine pe Ciprian in atingerea obiectivelor sale anul acesta. Pana acum, Ciprian a mers la competitii cu trenul, cu prietenii care aveau masina, cu autostopul, dar a venit vremea sa aiba o masina autonoma la dispozitia lui oricand are nevoie.
Mai multe despre Ciprian puteti citi de pe blogul lui, www.ciprianbalanescu.ro. Va invitam sa-l sustinem impreuna. Hai, Ciprian!
Surse foto: www.ciprianbalanescu.ro, facebook.com/ciprianbalanescu/
