Salutare,
În episodul de săptămâna asta discutăm despre erori de gândire care pot apărea în business sau în viață, altfel spus cum ne păcălește mintea noastră prin intermediul unor erori cognitive și procese mentale automate.
Toate acestea pot fi citite în newsletterul nostru Learning Tip of The Week, la care vă invităm să vă abonați fie pe platforma LinkedIn, fie accesând pagina de mai jos:
#LeadingYourProgress by Fundația Leaders
Erori de gândire în business: cum afectează deciziile și cum să le evităm, un text pregătit de Elena Pâslaru-Hubati, Fundația Leaders.
Mediul de business prezent este unul cu nivel de impredictibilitate fără precedent în istoria umană. Responsabilitatea atenuării acestei impredictibilității cade pe umerii fiecăruia, indiferent că suntem în rol de leadership sau de angajat cu puține responsabilități. Sunt cel puțin două direcții ce privesc această responsabilitate: una pentru deciziile pe care le luăm în business cu impact asupra tuturor (echipă, organizație, comunitate), iar o alta ce ține de felul în care gândește persoana, cu impact asupra sa, în primul rând. Totuși, pentru că deciziile le luăm în funcție de tiparele noastre de gândire, impactul felului în care gândim se reflectă și în deciziile noastre și, deci, și asupra celorlalți. Din perspectiva aceasta, o serie de cercetători, precum Kahneman sau Tversky, vorbesc despre erorile de gândire sau cognitive bias, care pot afecta în mod negativ viața indivizilor și deciziile, inclusiv cele de business. Dar acestea nu sunt neapărat o noutate, căci Aristotel observase o serie de astfel de distorsiuni cognitive încă din Secolul IV î.H.
Așadar, nu sunt erori ce aparțin timpului prezent, ci aparțin felului în care funcționează mintea noastră, adică au o latură relativ inconștientă. Iar noi devenim conștienți de ele analizând deciziile noastre, dar, mai ales, analizând limbajul pe care îl utilizăm zi de zi în contextele în care ne aflăm. Scopul? Să luăm decizii mai raționale și mai obiective, care ne pot ajuta să devenim mai performanți sau cel mai puțin mai conștienți de ceea ce facem în fiecare zi.
Am selectat pentru acest articol câteva erori de gândire pe care le-am identificat și care pot fi utile celor din mediul de business:
Tendința de a te înconjura de oameni ascultători. Aceștia sunt foarte confortabili, nu te scot din zona de confort, nu contrazic idei, nici proiecte, dar nici nu contribuie prea tare la evoluție. Unii ajung să dea voce acestui confirmation bias de teamă de a nu fi respinși, fiindu-le frică să ceară feedback de îmbunătățire. Alții, se încadrează aici pentru că vor să-și implementeze doar propriile idei. Oricum ar fi, creează un fals sentiment de bine, validează viziunea și deciziile, chiar dacă prezintă distorsiuni.
Dificultatea de a spune NU. Poate rezulta din mai multe bias-uri cognitive, precum liking effect (efectul simpatiei), care are legătură cu dorința de a fi plăcuți, de a nu dezamăgi sau de a nu provoca disconfort sau loss aversion (percepția pierderii), care pleacă de la faptul că a spune NU poate însemna o pierdere a ceva valoros, a unei oportunități importante. Corelat cu o conștiinciozitate crescută a individului (conform teoriei factorilor de personalitate Big Five), este rețeta perfectă pentru burnout.
Biasul comparației sociale. Cum se manifestă sau când devine nocivă? Când sunt resimțite emoții negative, precum resentiment, furie și invidie, iar atenția este atât de concentrată pe concurență, încât este uitată unicitatea individului sau a organizației. Uitându-te prea mult spre concurență, viziunea și misiunea tinde să fie uitate și deci, rezultatele, chiar dacă par a fi bune pe termen scurt, pe termen lung pot avea efecte negative.
Sunk fallacy cost sau eroarea costurilor nerecuperate. Atunci când persoana tinde să nu renunțe la proiecte sau investiții, chiar dacă previziunile nu sunt bune, pentru că a investit prea mult anterior (emoțional, financiar etc.). Iar o decizie ce are la bază această eroare de gândire ne poate ține uneori într-un rol, într-un proiect sau într-un business mai mult decât este cazul.
Cred că acest lucru se întâmplă și cu propriile erori de gândire, când nu vrem să renunțăm la ele, deși suntem conștienți că ne produc rezultate nepotrivite. Acele formulări, precum „mie întotdeauna îmi merge prost” (generalizare pripită) sau „ori ești învingător, ori ești învins” (gândire dihotomică) poate că par mai comod de urmat, căci parcă fac parte din noi, suntem atât de obișnuiți cu ele. Dacă se întâmplă așa, caută măcar un exemplu care să demonteze perspectiva și înarmează-te cu mentalitatea că aproape întotdeauna există și un alt punct de vedere.
#DozaDeLectură
Vă recomandăm Thinking in Bets, o carte scrisă de Annie Duke care ne prezintă o perspectivă proaspătă asupra deciziilor și a felului în care un rezultat poate fi negativ, fără a fi datorat unei decizii nu tocmai bune. Uneori contează doar norocul sau incertitudinea care au jucat rolul esențial.
Să ne simțim confortabil cu „Nu sunt sigur” sau „Nu știu” poate reprezenta un pas vital pentru a lua o decizie mai bună. Este important să facem pace și cu acest nu știu care ne pune în dificultate și să nu ne lăsăm descurajați să îl folosim. Uneori considerăm aceste expresii ca fiind vagi, inutile și chiar evazive, dar de fapt reflectă realitatea că luăm mereu decizii în condiții incerte și cu informație parțială.
Ceea ce face o decizie grozavă nu este faptul că are un rezultat la fel. O decizie este rezultatul unui proces bun, iar acesta trebuie să includă o încercare de a reprezenta cu exactitate propria noastră stare de cunoștințe, care să includă o variație a „Nu sunt sigur”.
Suntem într-o stare perpetuă de învățare și asta poate face ca orice fapt anterior să fie depășit. Este important să fim sinceri cu noi și să căutăm compania acelor oameni buni, care să ne provoace, de la care să învățăm și care nu sunt tot timpul de acord cu noi. Dacă greșim, spune Annie, ne culcăm mai înțelepți. Greșelile, emoțiile, pierderile sunt inevitabile pentru că suntem oameni.
A fi pozitiv este în general o trăsătură bună, dar să nu uităm să fim realiști. Este important să recunoaștem că există două variabile care ne determină viața: calitatea deciziilor și norocul.
#ÎntrebăriCuSens
Ce cântărește mai mult în luarea deciziilor: intuiția sau experiența?
#DeAscultat
Pentru inspirația din căști vă recomandăm să ascultați un episod din podcastul Mind Architect, dedicat tiparelor de gândire în viața organizațională.
Pe data viitoare!