Salutare,
Bine v-am regăsit în noul an! Vă dorim să fie definit de mult curaj de face lucruri, de a porni discuții cu sens, de a crește și a învăța neîntrerupt, de a trăi bucuriile mici, în detrimentul așteptărilor mari.
Povestim în acest episod despre una din problemele care ne definește existența: timpul și modalitatea în care putem să îl folosim mai înțelept. Altfel spus despre un time management gândit un pic altfel. Uneori intrăm pe pilot automat și intrăm în goana umplerii listelor de to do, chiar fără să ne dăm seama. Suntem dotați cu o capacitate uimitoare de a face planuri infinit de ambițioase, dar pentru care nu avem deloc timp să le punem în acțiune. Propunerea noastră este să regândim puțin relația pe care o avem cu timpul.
Toate acestea pot fi citite în Newsletterul nostru Learning Tip of The Week, la care vă invităm să vă abonați fie pe platforma LinkedIn, fie accesând pagina de mai jos:
Spor la citit și dacă v-a plăcut sau ați dori să abordăm și alte subiecte de interes nu ezitați să ne scrieți.
#LeadingYourProgress by Fundația Leaders
Începutul de an este, de multe ori, legat de obiective strălucitoare și dorință de schimbare. Pentru că cei mai mulți dintre noi declarăm că nu avem timp, încercăm să găsim soluții smart pentru a face cât mai multe lucruri în cât mai puțin timp. Și pentru că vrem să excelăm, practicăm un sport de performanță numit multitasking, prin încercarea de a face două sau mai multe activități în același timp, care se traduce în trecerea rapidă de la o activitate la alta sau renunțarea la o activitate nefinalizată pentru a începe alta.
Dar oare suntem conștienți de impactul, costurile ascunse și rezultatele acestui „sport” la modă?
Devine dificil să rămânem în flux și o bună parte a funcțiilor executive, printre care capacitatea de a exclude informațiile irelevante pentru ceea ce facem, se estompează. De aici, se deschide o fereastră de oportunitate pentru decizii greșite și/sau o scădere a timpului productiv de muncă de până la 40%, iar unele studii arată o scădere a IQ-ului pe activitățile făcute în paralel cu aproape 15%. Acest zig-zag mental nu înseamnă doar pierdere de timp ci, mai degrabă, un consum foarte mare de energie și resurse cognitive.
În cazul în care unul din obiectivele acestui an este legat de dorința de a deveni mai eficient sau de nevoia de a avea liniște mentală vă îndemnăm să explorați câteva acțiuni utile:
Evaluați și realizați acțiunea cea mai importantă în momentul prezent, chiar dacă aparent, vi se pare că pierdeți timp în procesul de evaluare;
Stabiliți un interval de timp pe care să-l alocați unui singur task (10/20/30 minute);
Adunați activitățile asemănătoare în intervale de timp special alese;
Limitați interacțiunea cu lucrurile care vă distrag – apeluri sau notificări și în plus puteți ruga colegii de birou să respecte perioadele de focus.
#DozaDeLectură
Pentru acest început de an am ales o carte subtilă, provocatoare și amuzantă, fără soluții magice, dar cu multe idei înțelepte pentru o viață mai fericită. Este vorba despre 4000 de săptămâni. Time management pentru muritori scrisă de un autor inspirațional, Oliver Burkeman. Promitem că timpul pe care îl veți petrece cu lectura ei va fi cu folos.
Presupunând că apucăm vârsta de 80 de ani vom trăi cam 4000 de săptămâni. În acest context izbitor de realist devine ușor de înțeles de ce filosofii din Grecia Antică considerau simplitatea vieții problema definitorie a existenței umane. Avem capacitatea de a face planuri aproape infinit de ambițioase, dar nu avem timp deloc să le punem în aplicare.
Trebuie să ne regândim relația cu timpul. „Cu cât devenim mai productivi ce se întâmplă de fapt este să determinăm accelerarea unei benzii rulante.” Productivitatea este o capcană. A deveni mai eficient doar ne face să fim mai grăbiți, iar încercarea de a termina listele nu face decât să le umple din nou.
Munca neîncetată este văzută nu ca o povară de îndurat, ci „o alegere de viață splendidă cu care ne lăudăm”, dar care în realitate reprezintă presiunea de a îndesa cantități de activitate tot mai mari într-o cantitate de timp zilnic. De fapt eșecul este reprezentat de eșecul de a folosi la maximum un timp foarte limitat. Nu putem crea mai multe ore în zi și nici nu trebuie să o facem.
Măsura reală a oricărei tehnici de gestionare a timpului este dacă ne ajută sau nu să neglijăm lucrurile potrivite. Este mai mult despre a învăța să spunem NU, dar și de a accepta finitudinea – puterea de a face doar ce avem capacitatea de a face. Acceptarea ne dă puterea activă de a face lucrurile care contează și, astfel, să ne simțim împliniți.
Avem 10 instrumente de acceptare a finitudinii: productivitatea în regim de volum fix, etapizarea proiectelor, identificarea dinainte a ce facem greșit, concentrarea pe ce s-a finalizat deja nu doar pe ce a rămas de terminat, consolidarea empatiei, acceptarea tehnologiei plictisitoare și ne-multifuncționale, căutarea elementului de noutate în activități comune, adoptarea unei atitudini de curiozitate, cultivarea generozității imediate și exersarea inacțiunii.
#ÎntrebăriCuSens din Jocul Autonom
În ce vrei să investești mai mult timp și mai multă energie?
