Dacă suntem obișnuiți să ni se spună unde am greșit, cum ar fi să descoperim o abordare care ne proiectează direct spre ce poate merge mai bine?
De principiu se cam știe – dacă greșești ceva, ți se va spune. De când suntem mici ne obișnuim cu asta, iar în mediile de lucru totul capătă mai multă structură și seriozitate sub umbrela de feedback.
Dar ai auzit de conceptul de feedforward?
- Feedforward se bazează pe viitor, fără nicio referire la trecut. Pentru că nu aduce în discuție greșeli sau situații anterioare, oamenii nu simt nevoia să se apere și să se justifice;
- Are șanse mai mari să construiască încredere și să ducă la acțiune. Când acorzi feedforward, o faci pentru că tu chiar îți dorești ca persoana din fața ta să fie mai bine;
- Cum funcționeaza concret? Cere sugestii pentru a te îmbunătăți într-o arie anume. Persoana care îți oferă sugestiile nu include nicio referire la comportamente de-ale tale din trecut, ci doar idei despre ce să faci în viitor.
#DozaDeLectură
De ce rămâne feedback-ul o provocare pentru mulți dintre noi? Poate fiindcă nu acordăm suficientă atenție modului în care îl primim și felului în care acest proces influențează relațiile.
Îți recomandăm în acest sens cartea „Thanks for the feedback” de Douglas Stone și Sheila Heen:
- Problema deseori nu este feedback-ul în sine, ci primirea lui: indiferent cât de bine este formulat, un feedback poate declanșa reacții de respingere sau defensivă;
- Cele trei declanșatoare majore ale respingerii feedback-ului: adevărul (nu suntem de acord cu ce ni se spune), relația (nu ne place cine ne spune) și identitatea (ceea ce ni se spune ne zdruncină imaginea de sine);
- Primirea feedback-ului este o abilitate care se învață.
DeAscultat
Dacă vrei să afli mai multe despre subiect, îți recomandăm și acest video care explorează în detaliu conceptul de feedforward chiar de la creatorul acestuia.
Pentru mai mult conținut interesant și divers, te invităm să dai un check și pe pagina noastră de LinkedIn!
